Am citit cum Branham si-a auto-blestemat viata, punandu-L, provocand pe Dumnezeu sa-l ucida daca ceea ce el spune nu este adevarat. E socant sa citesti asa ceva nu?
Pe langa acest procedeu total in afara Bibliei -sa te juri pe tine insuti- sa te blestemi- este foarte nespirituala atitudinea asta in sine. Ne arata ca oarecum audienta nu il credea, se indoia de ce spune, si atunci el ca sa-i convinga, a inceput sa SE BLESTEME PE SINE.
Sau, poate el credea ca ei nu il cred. Asta era propria lui indoiala proiectata asupra audientei care se intoarce precum bumerangul...sunt multe posibilitati.
Dar orice ar fi sa incepi sa te blestemi pe viata ta doar pentru ca cineva sa te creada? De ce ai face asa ceva? Sa zici ca "Dumnezeu sa ma omoare aici daca nu spun adevarul"?
Cei cu chestiile astea urate si "blestemate" la un predicator care trebuie sa predice Evanghelia? Aceasta atitudine este a unui om complet disperat si in nevoie extrema de a fi crezut.
E deviat total, deoarece se situeaza exact la polul opus fata de un om care stie ca ceea ce spune este adevarat.
Omul care spune adevarul este relaxat si calm, sigur pe sine, si nu are nevoie sa insiste mult sau tipe si sa se blesteme, sa se jure, pentru a fi crezut.
Dragi cititori, adevarul il face puternic si pasnic pe un om, nu il destabilizeaza emotional si psihic. Adevarul aduce si daruieste pace in suflet. Pace in minte. Adevarul aduce bunatate si frumusete sufletului nostru.
In schimb, minciuna si ura destabilizeaza sufletul fiintei umane si aduce stres si neliniste si nesiguranta, teama, frica.
Si de data asta vedem ca este total nespiritual si nebiblic ce face Branham. Ma duce cu gandul la ceva chestii legate de ocultism.
Niciodata nu mi-a placut sa aud de asa ceva. Vedeti cum ne-au scapat aceste lucruri din mesaj cand citeam? Poate le vedeam, dar nu vroiam sa le vedem ca fiind gresite deoarece "era imposibil ca Branham sa fie gresit."
Nici nu aveam curajul sa ne gandim ca ar putea fi gresit. Si asta era o forma urata prin care eram manipulati. Nici un crestin nu trebuie sa fie fricos si manipulat.
Sau, poate el credea ca ei nu il cred. Asta era propria lui indoiala proiectata asupra audientei care se intoarce precum bumerangul...sunt multe posibilitati.
Dar orice ar fi sa incepi sa te blestemi pe viata ta doar pentru ca cineva sa te creada? De ce ai face asa ceva? Sa zici ca "Dumnezeu sa ma omoare aici daca nu spun adevarul"?
Cei cu chestiile astea urate si "blestemate" la un predicator care trebuie sa predice Evanghelia? Aceasta atitudine este a unui om complet disperat si in nevoie extrema de a fi crezut.
E deviat total, deoarece se situeaza exact la polul opus fata de un om care stie ca ceea ce spune este adevarat.
Omul care spune adevarul este relaxat si calm, sigur pe sine, si nu are nevoie sa insiste mult sau tipe si sa se blesteme, sa se jure, pentru a fi crezut.
Dragi cititori, adevarul il face puternic si pasnic pe un om, nu il destabilizeaza emotional si psihic. Adevarul aduce si daruieste pace in suflet. Pace in minte. Adevarul aduce bunatate si frumusete sufletului nostru.
In schimb, minciuna si ura destabilizeaza sufletul fiintei umane si aduce stres si neliniste si nesiguranta, teama, frica.
Si de data asta vedem ca este total nespiritual si nebiblic ce face Branham. Ma duce cu gandul la ceva chestii legate de ocultism.
Niciodata nu mi-a placut sa aud de asa ceva. Vedeti cum ne-au scapat aceste lucruri din mesaj cand citeam? Poate le vedeam, dar nu vroiam sa le vedem ca fiind gresite deoarece "era imposibil ca Branham sa fie gresit."
Nici nu aveam curajul sa ne gandim ca ar putea fi gresit. Si asta era o forma urata prin care eram manipulati. Nici un crestin nu trebuie sa fie fricos si manipulat.
Observati si voi diferenta dintre Branham al anilor 50 cand se ruga pentru bolnavi si le slujea si acest Branham agitat, nervos, plin de sine si care pretinde sa fie crezut obligatoriu?
Dragii mei, un lider adevarat nu trebuie sa isi faca griji daca e crezut sau nu.
Un lider trebuie sa isi faca griji daca ceea ce el spune este adevarul, nicidecum sa isi faca griji daca e crezut sau nu.
Un lider trebuie sa isi faca griji daca ceea ce el spune este adevarul, nicidecum sa isi faca griji daca e crezut sau nu.
Sa iti doresti si sa fi concentrat pe a spune adevarul, este unul din semnele de maturitate si sanatate spirituala, mentala si intelectuala.
Sa iti doresti sa ai intotdeauna dreptate, sa fii mereu crezut, indiferent daca este totul exact asa sau nu, este un semn de slabiciune, de imaturitate si de infantilism.
Am mai spus-o. Nevoia exagerata de a fi mereu crezut, tradeaza nevoia ascunsa, si uneori bolnava, de a controla pe altii.
Sa iti doresti sa ai intotdeauna dreptate, sa fii mereu crezut, indiferent daca este totul exact asa sau nu, este un semn de slabiciune, de imaturitate si de infantilism.
Am mai spus-o. Nevoia exagerata de a fi mereu crezut, tradeaza nevoia ascunsa, si uneori bolnava, de a controla pe altii.
Eu inteleg ca misiunea oricarui lider, mai ales religios, nu este de fapt doar sa tot vorbeasca, sa tot explice, ci sa slujeasca si sa mearga mai departe. Sa slujeasca, nu sa impuna ideile si fanteziile cuiva. Sa daruiasca ceva din ce a pus Dumnezeu in el, nu sa ceara ascultare oarba, nu sa indoctrineze oamenii. Sa aduca crestere adunarii si sa dea eliberare oamenilor, nu sa-i lege de el si de "faimoasa lui slujba mondiala" sau locala.
Un lider corect conduce oamenii inspre a-i ajuta ca ei sa creasca, sa isi implineasca visurile, nazuintele, sperantele.
Un manipulator vrea sa i se satisfaca propriul ego printr-o ascultare "oarba" de ideile, interpretarile sau explicatiile lui despre credinta, viata, societate, etc. Acesta nu accepta nici in ruptul capului ca o moneda are doua fete si ca e posibil ca o parte din ideile lui sa fie gresite. Primul pas inspre o dictatura este deja evidenta cand cineva procedeaza in acest mod.
Un lider corect conduce oamenii inspre a-i ajuta ca ei sa creasca, sa isi implineasca visurile, nazuintele, sperantele.
Un manipulator vrea sa i se satisfaca propriul ego printr-o ascultare "oarba" de ideile, interpretarile sau explicatiile lui despre credinta, viata, societate, etc. Acesta nu accepta nici in ruptul capului ca o moneda are doua fete si ca e posibil ca o parte din ideile lui sa fie gresite. Primul pas inspre o dictatura este deja evidenta cand cineva procedeaza in acest mod.
Iata ca unele lucruri pe care ne-a invatat inainte Branham ca sunt false, el incepe sa le practice ca fiind ceva normal.
De necrezut: A inceput sa ceara public, sa invoce autoritatea si judecata lui Dumnezeu sa il omoare, daca ceea ce spune -despre peceti - nor - ingeri - nu este adevarat. Nu i s-a adeverit nici pecetile, nici norul, nici ingeri. Grav lucru.
Hopaaa! Stai asa.
Deci evenimentul de baza al mesajului, esenta tuturor revelatiilor, nu prea e crezuta de audienta si Branham "se jura" ca a fost adevarat, iar daca nu a fost asa cum spune, el cere moartea lui ca pedeapsa. Woai mama, ce impresionant!
Hopaaa! Stai asa.
Deci evenimentul de baza al mesajului, esenta tuturor revelatiilor, nu prea e crezuta de audienta si Branham "se jura" ca a fost adevarat, iar daca nu a fost asa cum spune, el cere moartea lui ca pedeapsa. Woai mama, ce impresionant!
Cum un pastor, predicator al Evangheliei si profet -asa zis profetul Ilie- sa faca asa ceva? De ce ar face-o?
Ca om, orice slujitor poate gresi mai mult sau mai putin, cu voia, fara voia, sau poate cadea temporar intr-un pacat, o gresala, dar cum sa ajungi, domnule, sa te blestemi pentru a fi crezut de audienta?
Mi se pare ca este un act de o totala disperare de a fi crezut. Este o imensa prostie si lipsa de maturitate din partea lui Branham.
Acest act disperat tradeaza faptul ca nimic nu mai era in ordine in gandirea lui.
Ca om, orice slujitor poate gresi mai mult sau mai putin, cu voia, fara voia, sau poate cadea temporar intr-un pacat, o gresala, dar cum sa ajungi, domnule, sa te blestemi pentru a fi crezut de audienta?
Mi se pare ca este un act de o totala disperare de a fi crezut. Este o imensa prostie si lipsa de maturitate din partea lui Branham.
Acest act disperat tradeaza faptul ca nimic nu mai era in ordine in gandirea lui.
E trist, nu ma bucur de moartea unui om, sa nu ne bucuram niciodata de suferinta sau necazul cuiva fratilor, dar e extraordinar de ciudat cum el ajunge sa moara ca "blestemat" dupa ce isi proclama si isi cere singur moartea pe fondul dovedirii spuselor sale despre nor, ingeri si peceti.
Inseamna ca a mintit. Inseamna ca intr-adevar a deviat si a devenit eretic si de aceea prietenii l-au parasit dupa multe incercari de a-l ajuta sa revina la Biblie.
Povestile lui Branham nu sunt tocmai atat de adevarate pe cat parea sa fie adevarate. Branham insasi ne spune asta prin blestemele lui autoproclamate peste el insusi.
Oricum, din 1964 circulau in SUA inca doua profetii adresate lui Branham, una chiar de catre buna lui prietena, Anna Schrader, prorocita recunoscuta in SUA pentru claritatea darului sau profetic si plina de Duhul Sfant, dupa spusele lui Branham.
Profetiile acestea spuneau ca daca Branham nu se pocaieste de eroare, va muri pana la finalul anului 1965. De Craciunul anului 1965 Branham este declarat mort.
Profetiile acestea spuneau ca daca Branham nu se pocaieste de eroare, va muri pana la finalul anului 1965. De Craciunul anului 1965 Branham este declarat mort.
In spital in timp ce Branham suferea, Billy Paul, fiul sau, refuza sa-i dea sange tatalui sau.
De ce oare? Mereu m-am intrebat de ce. Poate stia ca e inselator? Poate stia ca totul a fost o farsa, mai ales in ultimii ani? Nu stim inca. Dar vom afla.
E INTERESANT FAPTUL CA BRANHAM DE TREI ORI IN DOUA BROSURI IN NOIEMBRIE 1965 ISI CERE MOARTEA.
BRANHAM ISI CERE PUBLIC PEDEAPSA DIN PARTEA LUI DUMNEZEU "CA DACA MINTE DESPRE NOR, INGERI SI PECETI, DUMNEZEU SA IL OMOARE"
IN MAI PUTIN DE O LUNA BRANHAM MOARE IN CHINURI! SOCANT!
 |
| Presa relateaza despre accidentul teribil |
 |
| Accidentul lui Branham la mai putin de o luna de cand s-a "blestemat" singur. |
"And the Seven Seals of God, when It was opened there on the mountain, God will let me die right now at this pulpit if That ain't the Truth. And I foretold you, a year and six months before it happened, what He told me, "Go to Arizona," and what would happen out there in the desert. And there's men setting right here, tonight, was standing right there and present when the seven Angels come down. And even mag-... The magazine, Life magazine, packed the article of It. It's right there in the observatory, everything. Now they don't even know what It's all about."
"Excuse the expression; but that day, setting there in that woods (and God's my judge, and I could fall dead on this pulpit), when that Scripture had stumped me all my life... setting there that morning in the woods, and I was thinking on that, and that Voice spoke to me, He said, "That Scripture is like all Scriptures, It's true."
"Why? That is Truth! God has the authority to kill me, before these people across the nation. Many of you here and in Jeffersonville, I can hear the tabernacle ring out now, "Amen!" because they're setting right there listening at it. See, because it's the Truth! What is it? It's when the God, by His sovereign grace; it happens! Outside of that, it won't happen."
(THE.INVISIBLE.UNION.OF.THE.BRIDE.OF.CHRIST_ SHP. LA 65-1125 si I.HAVE.HEARD.BUT.NOW.I.SEE SHREVEPORT. LA 65-1127E)(Sunt si in limba romana brosurile acestea)
Sa fie o marturie din partea lui Dumnezeu care ne arata ca intr-adevar Branham a mintit? Posibil. Foarte posibil.
Dumnezeu NE ARATA CA CEEA CE NOI DOAR AM INCEPUT SA DESCIFRAM EL CONFIRMA SI IN BLESTEMUL LUI BRANHAM? E posibil si asta.
Desigur ca nu a murit in amvon cum a cerut, probabil Dumnezeu a vrut sa aleaga singur locatia.
Iata ca toate "confirmarile" profetului, de care noi ne-am bucurat atatia ani in mod naiv si copilaresc, erau de fapt zero, si in realitate exista auto-blesteme si profetii de avertizare peste Branham care s-au si implinit cu moartea lui.
Noua ni s-a creat impresia unei slujbe inegalabile dar nu a fost asa in realitate.
In predica "Unsii din timpul sfarsitului" tot din 1965, Branham ii face praf pe toti evanghelistii cu daruri de vindecare si discernamant, numindu-i imitatori falsi, unsi falsi, chiar si pe oameni pe care inainte ii respecta, Oral Roberts, etc. (daca puteti sa intelegeti in engleza ar fi bine sa ascultati sa vedeti cat tipa si urla si condamna pe toti fara motiv, doar pentru ca ei nu au acceptat anumite idei ale lui.)
Ii face acum cu oua si otet, numindu-i falsi doar pentru ca acestia nu l-au urmat cu tot "mesajul" lui, desi acestia il respectau pe Branham pentru slujba lui de vindecare si colaborasera in multe ocazii. Ei nu il urmau deoarece stiau ca plagiase. Multi erau teologi educati cunosteau istoria, cunoasteau istoria doctrinelor prezentate de Branham ca "revelatii". Ei stiau ca nu a adus nici o noutate. Ei stiau ca Branham s-a ratacit. Il compatimeau.
In aceeasi predica "Unsii din timpul sfarsitului", Branham continua sa samene discordie vorbind despre Hanania profetul fals din cartea Ieremia, ca si cum ceilalti evanghelisti sunt cei falsi, iar el, Branham, e cel adevarat, reprezentandu-l pe profetul Ieremia.
Stim ca ii placea la nebunie sa se compare cu toate personajele pozitive din Biblie -pana si cu Isus- si ii placea tare mult ca pe cei ce ii vedea ca fiind dusmanii lui, sa ii compare cu personajele negative ale Bibliei. Ce rautate din partea lui.
Vedeti de unde liderii de la mesaj se inspira? Din acest model toxic de a jigni si eticheta in mod negativ pe cineva care nu e de acord cu ei. E inuman asta.
Observati mentalitatea branhamista inferioara si de o prostie fara margini, care si otraveste suflete minunate si pretioase.
De ce ei ataca, acuza si mint si jignesc pe altii cu atata usurinta? Fara judecata dreapta, fara martori, fara mila, fara dreptate, fara sansa celui acuzat de a se apara, si multe altele.
Branham i-a invatat sa faca asta, in mod involuntar. Nu cred ca Branham a vrut asta intentionat, totusi, a fost un predicator, dar din pacate chiar si neintentionat, Branham a deschis robinetul lucrurilor falsificate, extrem de toxice si negative care afecteaza in mod negativ, in prezent fiecare lider si fiecare adunare de la mesaj din toata lumea.
Le-a stimulat si hranit ego-ul, natura aia salbatica de "capra" care urla si striga, corupta, acuzativa, toxica, cu o gandire subiectiva.
Cand noi ziceam "AMIN" la tot felul de prostii si aberatii, din mesaj, acele seminte de discordie de la Branham se plantau in sufletele noastre.
Cei ce urmeaza mesajul stiu si acum ca au ceva ce nu e tocmai in regula, dar ei nu stiu inca ce e. Le spun eu ce e.
E mandrie multa si e otrava rautatii ascunse in spatele unui asa zis mesaj al orei, dovedit ca fiind plin de falsuri si plagiate.
Cu aceasta gandire subiectiva extrema, Branham a hranit EGO-ul din oameni crescand multi oameni asemanatori cu el, nevrotici, duri, acuzatori, rautaciosi si lipsiti de spiritualitate.
Dar sa revenim la predica "Unsii din timpul sfarsitului".
Aici Branham, cum am mai spus, ii compara pe toti evanghelistii cu daruri spirituale, cu profetul fals Hanania iar pe sine se compara cu profetul adevarat, Ieremia.
Dar Dumnezeu face altceva. Ceva impotriva lui Branham. Ceva ce Branham nu se astepta.
In Biblie vedem ca lui Hanania, profetul fals, i se profeteste ca va muri in anul acela, iar apoi citim ca "Hanania a murit in anul acela."
Apar cel putin 3 marturii extraordinare si in viata lui Branham in acest context.
Interesant mai este si ca cei considerati de Branham falsi, nu au murit, asa cum Branham daduse comparatiile in predica sa, ei reprezentand, in opinia lui Branham, pe Hanania cel fals si ar urma sa fie ucisi.
Surprize dupa surprize: Oral Roberts nu a murit, Gordon Lindsay nu a murit, TL Osborn nu a murit, Derek Prince nu a murit, nici unul din ei nu a murit atunci, in schimb el, Branham, a murit, exact asa ca si profetul fals Hanania.
Apoi, a doua marturie, tot asa cum Anna Schrader si Hagin au profetit, Branham a murit. A fost avertizat, dar cu incapatanarea lui proverbiala, bine cunoscuta, mai bine a murit, decat sa se corecteze.
(Cunoasteti si voi lideri si alti crestini din Romania care mai bine ar muri decat sa se corecteze? Eu cunosc multi. Ei par ca sunt posedati de ideologia si mentalitatea aceasta bolnava mostenita de la Branham.)
Si a treia marturie, foarte puternica, s-a intamplat chiar asa cum el insusi s-a jurat si s-a blestemat ca sa fie ucis daca minte cu privire la experientele si revelatiile sale legate de Peceti, Nor, Ingeri.
Singur condamnandu-se astfel, la pedeapsa capitala.
"Dumnezeu are autoritatea sa ma ucida inaintea acestor oameni de-a lungul tarii" zice Branham cu o falsa siguranta si falsa autoritate.
In mai putin de o luna de la aceasta afirmatie, in decembrie 1965, s-a implinit exact asa cum Branham a spus aici. Dumnezeu "l-a ucis."
Toata America penticostala a fost socata auzind de moartea "profetului" Branham. Multi dintre ei il iubeau chiar daca el ii critica si acuza.
Branham statea acum ucis, dupa groaznicul accident, inaintea intregii tari, exact cum el spusese sa ajunga, daca minte.
Din pacate, cu tristete constat ca Branham intr-adevar a devenit victima propriei sale gandiri ratacite. Victima propriilor sale judecati si autocondamnari.
Prin faptul ca a judecat si acuzat mereu pe altii pentru ca aveau anumite idei diferite de ale sale, de fapt, s-a judecat pe sine.
Nu l-a condamnat si nu l-a acuzat nimeni. S-a condamnat singur la moarte. A devenit victima propriilor sale cuvinte negative si osanditoare.
Victima propriilor sale stari de nevrotism, gandiri si vorbiri acuzative.
I s-a intamplat exact lui ce a predicat fara mila impotriva altora, cu numai doua-trei luni in urma, in mesajul sau: "Dumnezeu avertizeaza apoi loveste".
Si aici in clipul video, Branham a "blestemat" o femeie fara sa ii de-a sansa sa se pocaiasca, sa discute cu ea si el crede ca ea a murit intr-un accident, tocmai pentru ca el a "poruncit asta" dar un pic mai tarziu si el ajunge sa moara la fel. Concluzia: Bine a zis Domnul "Nu judecati. Cu ce judecata judecati pe altii, si voi veti fi judecati de catre altii..."
Incredibil. Isi predica lui insusi dar nu se auzea. Era mult prea preocupat sa fie recunoscut ca mesagerul epocii, ca inger, ca Ilie restauratorul iar ideile lui sa fie acceptate ca fiind adevarul absolut.
Cuvintele Domnului, de care Branham si urmasii lui nu tin seama, sunt foarte potrivite aici:
"Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit.” Matei 12:37
"Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati si cu masura cu care masurati, vi se va masura" (Matei 7, 1-2)
Noua ni s-a creat impresia unei slujbe inegalabile dar nu a fost asa in realitate.
In predica "Unsii din timpul sfarsitului" tot din 1965, Branham ii face praf pe toti evanghelistii cu daruri de vindecare si discernamant, numindu-i imitatori falsi, unsi falsi, chiar si pe oameni pe care inainte ii respecta, Oral Roberts, etc. (daca puteti sa intelegeti in engleza ar fi bine sa ascultati sa vedeti cat tipa si urla si condamna pe toti fara motiv, doar pentru ca ei nu au acceptat anumite idei ale lui.)
Ii face acum cu oua si otet, numindu-i falsi doar pentru ca acestia nu l-au urmat cu tot "mesajul" lui, desi acestia il respectau pe Branham pentru slujba lui de vindecare si colaborasera in multe ocazii. Ei nu il urmau deoarece stiau ca plagiase. Multi erau teologi educati cunosteau istoria, cunoasteau istoria doctrinelor prezentate de Branham ca "revelatii". Ei stiau ca nu a adus nici o noutate. Ei stiau ca Branham s-a ratacit. Il compatimeau.
In aceeasi predica "Unsii din timpul sfarsitului", Branham continua sa samene discordie vorbind despre Hanania profetul fals din cartea Ieremia, ca si cum ceilalti evanghelisti sunt cei falsi, iar el, Branham, e cel adevarat, reprezentandu-l pe profetul Ieremia.
Stim ca ii placea la nebunie sa se compare cu toate personajele pozitive din Biblie -pana si cu Isus- si ii placea tare mult ca pe cei ce ii vedea ca fiind dusmanii lui, sa ii compare cu personajele negative ale Bibliei. Ce rautate din partea lui.
Vedeti de unde liderii de la mesaj se inspira? Din acest model toxic de a jigni si eticheta in mod negativ pe cineva care nu e de acord cu ei. E inuman asta.
Observati mentalitatea branhamista inferioara si de o prostie fara margini, care si otraveste suflete minunate si pretioase.
De ce ei ataca, acuza si mint si jignesc pe altii cu atata usurinta? Fara judecata dreapta, fara martori, fara mila, fara dreptate, fara sansa celui acuzat de a se apara, si multe altele.
Branham i-a invatat sa faca asta, in mod involuntar. Nu cred ca Branham a vrut asta intentionat, totusi, a fost un predicator, dar din pacate chiar si neintentionat, Branham a deschis robinetul lucrurilor falsificate, extrem de toxice si negative care afecteaza in mod negativ, in prezent fiecare lider si fiecare adunare de la mesaj din toata lumea.
Le-a stimulat si hranit ego-ul, natura aia salbatica de "capra" care urla si striga, corupta, acuzativa, toxica, cu o gandire subiectiva.
Cand noi ziceam "AMIN" la tot felul de prostii si aberatii, din mesaj, acele seminte de discordie de la Branham se plantau in sufletele noastre.
Cei ce urmeaza mesajul stiu si acum ca au ceva ce nu e tocmai in regula, dar ei nu stiu inca ce e. Le spun eu ce e.
E mandrie multa si e otrava rautatii ascunse in spatele unui asa zis mesaj al orei, dovedit ca fiind plin de falsuri si plagiate.
Cu aceasta gandire subiectiva extrema, Branham a hranit EGO-ul din oameni crescand multi oameni asemanatori cu el, nevrotici, duri, acuzatori, rautaciosi si lipsiti de spiritualitate.
Dar sa revenim la predica "Unsii din timpul sfarsitului".
Aici Branham, cum am mai spus, ii compara pe toti evanghelistii cu daruri spirituale, cu profetul fals Hanania iar pe sine se compara cu profetul adevarat, Ieremia.
Dar Dumnezeu face altceva. Ceva impotriva lui Branham. Ceva ce Branham nu se astepta.
In Biblie vedem ca lui Hanania, profetul fals, i se profeteste ca va muri in anul acela, iar apoi citim ca "Hanania a murit in anul acela."
Apar cel putin 3 marturii extraordinare si in viata lui Branham in acest context.
Interesant mai este si ca cei considerati de Branham falsi, nu au murit, asa cum Branham daduse comparatiile in predica sa, ei reprezentand, in opinia lui Branham, pe Hanania cel fals si ar urma sa fie ucisi.
Surprize dupa surprize: Oral Roberts nu a murit, Gordon Lindsay nu a murit, TL Osborn nu a murit, Derek Prince nu a murit, nici unul din ei nu a murit atunci, in schimb el, Branham, a murit, exact asa ca si profetul fals Hanania.
Apoi, a doua marturie, tot asa cum Anna Schrader si Hagin au profetit, Branham a murit. A fost avertizat, dar cu incapatanarea lui proverbiala, bine cunoscuta, mai bine a murit, decat sa se corecteze.
(Cunoasteti si voi lideri si alti crestini din Romania care mai bine ar muri decat sa se corecteze? Eu cunosc multi. Ei par ca sunt posedati de ideologia si mentalitatea aceasta bolnava mostenita de la Branham.)
Si a treia marturie, foarte puternica, s-a intamplat chiar asa cum el insusi s-a jurat si s-a blestemat ca sa fie ucis daca minte cu privire la experientele si revelatiile sale legate de Peceti, Nor, Ingeri.
Singur condamnandu-se astfel, la pedeapsa capitala.
"Dumnezeu are autoritatea sa ma ucida inaintea acestor oameni de-a lungul tarii" zice Branham cu o falsa siguranta si falsa autoritate.
In mai putin de o luna de la aceasta afirmatie, in decembrie 1965, s-a implinit exact asa cum Branham a spus aici. Dumnezeu "l-a ucis."
Toata America penticostala a fost socata auzind de moartea "profetului" Branham. Multi dintre ei il iubeau chiar daca el ii critica si acuza.
Branham statea acum ucis, dupa groaznicul accident, inaintea intregii tari, exact cum el spusese sa ajunga, daca minte.
Din pacate, cu tristete constat ca Branham intr-adevar a devenit victima propriei sale gandiri ratacite. Victima propriilor sale judecati si autocondamnari.
Prin faptul ca a judecat si acuzat mereu pe altii pentru ca aveau anumite idei diferite de ale sale, de fapt, s-a judecat pe sine.
Nu l-a condamnat si nu l-a acuzat nimeni. S-a condamnat singur la moarte. A devenit victima propriilor sale cuvinte negative si osanditoare.
Victima propriilor sale stari de nevrotism, gandiri si vorbiri acuzative.
I s-a intamplat exact lui ce a predicat fara mila impotriva altora, cu numai doua-trei luni in urma, in mesajul sau: "Dumnezeu avertizeaza apoi loveste".
Si aici in clipul video, Branham a "blestemat" o femeie fara sa ii de-a sansa sa se pocaiasca, sa discute cu ea si el crede ca ea a murit intr-un accident, tocmai pentru ca el a "poruncit asta" dar un pic mai tarziu si el ajunge sa moara la fel. Concluzia: Bine a zis Domnul "Nu judecati. Cu ce judecata judecati pe altii, si voi veti fi judecati de catre altii..."
Incredibil. Isi predica lui insusi dar nu se auzea. Era mult prea preocupat sa fie recunoscut ca mesagerul epocii, ca inger, ca Ilie restauratorul iar ideile lui sa fie acceptate ca fiind adevarul absolut.
Cuvintele Domnului, de care Branham si urmasii lui nu tin seama, sunt foarte potrivite aici:
"Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit.” Matei 12:37
"Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati si cu masura cu care masurati, vi se va masura" (Matei 7, 1-2)
